Jurnal de scufundari

"pierdea la zaruri şi la alte jocuri
la care rostogolirea conta la fel de mult ca numărarea,
şedea în acelaşi loc, ceilalţi făceau coadă la joc şi câştig,
avea buzunarele goale, tricoul pătat pe piept şi pierdea cu plăcere-
câte un orgasm pentru fiecare ratare"
(scenarista.wordpress.com)

Iti scriam de pe fundul marii, scrijelind cu o piatra pe piatra, printe pesti pal colorati pe care i-as fi putut dresa sa mi se incolaceasca pe deget ca un inel viu. Ma speriasem de atata liniste, ca atunci cand ma speriu de tacerea bratelor tale. Iti scriam de pe faleza 'nalta, sprijinit cu spatele de stanca de granit albastru, la lumina lumanarii care se stingea in apele de dincolo de orizont. Si-mi era rece, asa cum imi e cateodata in bratele tale care uita sa mai imbratiseze.
Iti scriam cu unghia in colbul drumului, sub semiluna care flutura strain asa cum bratele tale flutura in dansuri dulci ca de actinii.
Iti scriam pe unde apucam, zanatec sprijinindu-mi cuvintele in mina creionului iar fiecare rand incepea cu o cheia sol - carlig pentru teiubescuri zornaitoare.
Creioanele mele nu mai au varfuri acum, zilele-mi sunt ca paginile ale caror colturi le indoi neglijent cu cotul cand atipesti peste ceea ce iti scriu.
Mi-e dor de tine. Dar tu dansezi in continuare, actinie flamanda de miscari, intepenita-n tubul cuvintelor mele calcaroase. Mi-e dor de tine.